Din culisele piesei “Maitreyi”

Dramatizarea unuia dintre cele mai frumoase romane de dragoste din literatura română, în regia lui Chris Simion.

Prima întâlnire cu MAITREYI o ai în programa de bacalaureat, ca „lectură obligatorie”.

A doua întâlnire o reciteşti dupa 30 de ani şi realizezi că este mai mult decât frumoasa poveste de dragoste dintre Mircea Eliade şi Maitreyi Devi.

Dincolo de orice vârstă, MAITREYI este una dintre cele mai puternice poveşti încărcate de mistic şi erotism.

„Maitreyi” este o poveste care te determină să-ţi laşi sufletul să respire.

El a scris „MAITREYI” după ce a fost dat afară din casa familiei Narendra Sen.

Ea a scris „DRADOSTEA NU MOARE” ca răspuns, revoltată de apariţia romanul lui şi de toate fanteziile de amor pe care le mărturiseşte şi care o au ca personaj central.

Fiecare a transpus subiectiv ceea ce sufletul său a trăit la o intensitate paroxistică, dincolo de reguli, prejudecăţi, religie, cultură.

Spectacolul are la bază o dramatizare dublă, realizată după romanul „Maitreyi” de Mircea Eliade, cu intervenţii din „Dragostea nu moare” de Maitreyi Devi. Este prima dată când aceste două puncte de vedere se întâlnesc pe o scenă de teatru.

Actorii care dau naştere acestei poveşti sunt:
MAIA MORGENSTERN – Maitreyi la 60 de ani
AYLIN CADIR – Maitreyi la 16 ani
VLAD ZAMFIRESCU – Mircea Eliade
DORU ANA – Narendra Sen, tatăl lui Maitreyi
ANCA SIGARTĂU – Srimati Devi, mama lui Maitreyi
JASMINE ILIESCU – Chabu, sora lui Maitreyi în vârstă de 8 ani
CARLA MARIA TEAHA – Lilu, verişoara lui Maitreyi / şi în rolul prostituatei
MARIUS CHIVU – Mantu, verişorul lui Maitreyi
RADU MICU – Harold, prietenul lui Eliade
EODORA CALAGIU GAROFIL / MĂDĂLINA DOROBANŢU – servitoarea

Coregrafia: Carmen PESANTEZ
Scenografia: Adina MASTALIER
Ilustraţia muzicală: Chris Simion şi Carmen Pesantez
Consultanţă de specialitate: Carmen Pesantez şi Daniela Ţane
Dramatizarea şi regia artistică: CHRIS SIMION
Durată: 2h. 15 min.
Detalii pe siteul: www.daya.ro

 

„Pentru mine spectacolul MAITREYI reprezintă o experienţă personală, mai mult decât o experienţă scenică sau una literară. Prima întâlnire cu această poveste a fost în perioada adolescenţei, când era inclusă ca lectură obligatorie în programa de bac. A doua întâlnire a coincis cu deplasarea mea în India. Am recitit cartea şi abia atunci am înţeles că este mai mult decât o frumoasă poveste de dragoste ce a marcat generaţii întregi. Am propus un spectacol autentic, de la decor, costume, muzică, ritualuri, un spectacol în care sufletul să poată să fie atins de fragilitatea şi cultura unei lumi total diferite de lumea noastră. Şi cred că am reuşit datorită unei distribuţii formidabile care a crezut în proiect şi a reuşit să scoată la lumină tot ceea ce India lui Eliade şi lui Maitreyi conţine.” (Chris Simion, regizorul spectacolului)

„Dramatizarea romanului scris de Mircea Eliade a fost realizată de Chris Simion şi integrează numeroase imagini ale Indiei tradiţionale, cu ritualurile şi credinţele sale pitoreşti pentru ochiul european. Este un spectacol ce reuşeşte să transpună publicul într-o sferă superioară de trăire artistică, plină de mişcare, sunet şi culoare, exotic şi romantic.” (Paula Pasciuc)

„Faimoasa poveste de dragoste dintre tânărul european şi adolescenta indiană din casta brahmanilor a devenit piesă de teatru (.) Dacă volumul scriitoarei indiene nu este altceva decât un răspuns ce vrea să contracareze în stil avocăţesc lucrarea lui Eliade, uitând că o operă de artă nu este niciodată o simplă copie a realităţii, „Maitreyi” rămâne unul dintre cele mai importante romane de dragoste ale literaturii române, fiind, în acelaşi timp, şi o superbă declaraţie de iubire adusă de marele gânditor român Indiei. Căci dragostea pentru misterioasa şi neîmblânzita Maitreyi nu este în esenţă altceva decât fascinaţia unui mare spirit european către străvechea civilizaţie indiană de care Eliade s-a simţit întreaga viaţă atras. Nu are nici cea mai mică importanţă cine are dreptate şi dacă s-au iubit sau nu pătimaş în realitate Maitreyi Devi, fiica filosofului Surendranath Dasgupta, cu tânărul Eliade. Până la urmă, ceea ce contează cu adevărat este că scriitorul Mircea Eliade a lăsat posterităţii un roman minunat.” (Gabriela Lupu – „Maitreyi sau atracţia fatală a Indiei”)