Filmul clasic “Baraka” din 1992 al lui Ron Fricke reprezintă unul dintre cele mai complexe exemple ale cinematografiei narative. Montajul cadrelor filmate în jurul lumii a fost încă și mai grăitor decât coloana sonoră care l-a însoțit. Totuși, în ciuda multelor ceremonii, meșteșuguri artistice și munci pe care Fricke le-a ilustrat – inclusiv rugurile funerare și îmbăierile ritualice în Gange – n-a captat niciodată festivalul religios hindus cunoscut sub numele de Holi. Dacă ar fi făcut-o, probabil rezultatul ar fi fost similar cu “Radhe Radhe”.

Oda regizorului Prashant Bhargava către așa-zisul “festival al culorilor” prezintă sărbătoarea de 8 zile de la Mathura, locul legendar unde s-au născut divinitățile supreme Krishna și Radha, iubita sa. De-aici vine și titlul filmului, o formulă de salut și venerație deseori schimbată între oamenii de pe străzile Mathurei, loc considerat una dintre porțile de intrare spre adevărata cunoaștere a lui Krishna. Puterea sa este tema centrală a filmului, o revărsare a devoțiunii mult mai vii decât pigmentul fabricat manual ce se vinde pe străzi în săptămânile premergătoare acestui eveniment catarhic.

radhe radhe 1

Titlul filmului, “Rituri de Holi” și faptul că Holi are loc primăvara, ne duce cu gândul la Igor Stravinsky și nu întâmplător. Deși nu este un omagiu direct, “Radhe Radhe” recunoaște aniversarea unui secol de la nașterea compozitorului rus faimos pentru “Ritualul primăverii” și este unul din duzina de proiecte recent create în onoarea sa. Reprezintă un balet al genurilor, conceput astfel pentru a lăsa loc contribuției cursive a pianistului americano-indian Vijay Iyer. Într-un fel, el și Bhargava s-au regăsit la jumătate de drum – directorul condesând peste 30 de ore de filmare într-un film de 35 minute iar compozitorul extinzând impresii minuțioase într-o partitură atotcurpinzătoare – astfel încât produsul finit a fost o narațiune în perfectă concordanță. Responsabilitatea lui Iyer a fost să sincronizeze ritmurile date de Bhargava, aducând spectatorul în mijlocul a ceea ce numește “fluxuri de energie.”

Bhargava a obținut recunoașterea internațională cu lung-metrajul său de debut Patang (Zmeul) din 2011. Faptul că își trage originile artistice din muzica hip-hop și arta graffiti nu trebuie să ne mire deoarece talentul său în ce privește ritmul, poezia și culoarea e caracteristic stilului urban. Dar prin “Radhe Radhe” el merge în profunzimile culturii metropolitane, scoțând la iveală tradiții mai vechi din aceleași registre creatoare. Prin urmare, filmul este totodată un muzical și o demonstrație vizuală, construit pe înălțimi amețitoare, în același fel ca o raga (gen muzical indian n.r.). Cu toate acestea, înainte de prima secvență să ne apară în fața ochilor, pianul lui Iyer se aude pe fundalul întunecat. Dizarmonii ușoare, venite ca din depărtare, trădează ceva din haosul gata să se risipească dar încă destul de enigmatic prin care să putem percepe experiențe multiple, înnoite. În colaborare cu tinerii muzicieni ai Ansamblului Contemporan Internațional, Iyer creează o stare de spirit de o frumusețe tulburătoare prin elementele ei.

Prima parte a filmului, “Adorație”, își lasă treptat învelișele deoparte. Scena este amplasată într-un peisaj cețos. Vedem doar detalii: barcagiii care se pregătesc pentru petrecerile din zilele următoare, un tors gol, o privire aruncată către o cosiță împletită. Străzile se trezesc la viață pe măsură ce vânzătorii ambulanți de mâncare își pregătesc felurile tradiționale iar femeile își spală hainele în râu. Linia melodică e neastâmpărată, premonitorie. Un tren marfar trece prin fața noastră, ca și cum ar sublinia caracterul narativ al filmului. Alte secvențe: o față pe jumătate reflectată în oglindă, lumânări aprinse pe un altar, un voal de borangic. Pe măsura ce mulțimea se mărește și începe dansul, muzica lui Iyer se limpezește. Chiar și păsările din cer par să se alăture. Flautul și chimvalele contrastează în mod voit. Notele lor înfloresc și se spulberă, schimbându-și direcția ca și camera video ce le captează. Corzile și tobele își aduc propriile șuvoaie de culoare în timp ce pudra simbolică se împrăștie în aer.

radhe radhe film

A doua parte, “Transcendență”, pune accentul pe o Radha închipuită, interpretată de actrița Anna George. Bhargava extrage din aceste scene, filmate în SUA și țesute de-a lungul filmului, un aer primar senzual ce anunță venirea primăverii. Este un gest curajos, așa cum admite chiar el în cadrul secțiunii “Making Of” a DVD-ului, însă a dorit să aducă în fața spectatorilor acea “magie zilnică, acea înclinație a oamenilor către legendele zeilor.” Bhargava e convins că influența și atracția dintre Radha și Krishna există în fiecare dintre noi, fiind la fel de prezentă în relația tot mai strânsă dintre sunete și imagini. De exemplu, linia melodică a unei trompete se suprapune peste un cadru lung cu figura Radhei, insinuând un decor cu mult mai vast decât prezența imediată a studioului de filmare. Pe măsură ce lungmetrajul devine mai contemplativ, muzica se îmblânzește solidar. Așa cum Bhargava pare să observe mai multe locuri simultan și să treacă de la unul la altul, în același fel și Iyer își adaptează muzica în funcție de ceea ce vedem pe ecran. O înflorire senzuală a freamătului străzilor se suprapune în acest dozaj, ca și cum se mistuiește voit, făcându-ne doritori să ne lăsăm reținerile deoparte și să plonjăm în marea de culori.

În mai 2015, regizorul a murit de infarct cardiac la 42 de ani după un istoric medical încărcat de afecțiuni vasculare. Dar tragedia morții lui este compensată elegant de exuberanța operei sale, discretă dar vie, ce ne amintește de el într-o stare de revigorare pură. Astfel, este indicat să abordăm “Radhe Radhe” în sensul pentru care a fost turnat. Într-o lume unde riturile de Holi au ajuns până în cele mai neașteptate locuri (asist anual la remanescența sa multicoloră din campusul universității mele americane), este îmbucurător de știut că viziunea unui artist ne poate aduce în orice clipă la izvorul său creator printr-un singur click pe butonul de PLAY. – Tyran Grillo

Imagine și film – Prashant Bhargava
Coloana sonoră – Vijay Iyer

Articol original

Filmul poate fi vizionat în deschiderea concertului susţinut de Vijay Iyer Trio pe 15 mai 2016, la Bucureşti.
DETALII EVENIMENT