Duminică, 23 iunie, 17:00 – 18:00
Scenă, Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, București
Krishna Katha este povestea unuia dintre cei mai iubiţi şi adoraţi zei din panteonul hindus – Krishna, a consoartei sale Radha şi a maicii Yashoda. Krishna întruchipează frumuseţea, iubirea, libertatea, bucuria. Povestea exemplifică viaţa acestuia, de la copilul neastâmpărat, la tânărul păstor cu ochi migdalaţi şi chip angelic, care, cu fluieru-i vrăjit – ‘bansuri’, le farmecă pe frumoasele păstoriţe – ‘gopis’ ce-i aduc ofrande în Vrindavan sau dansează fermecate pe malul râului Yamuna în timpul festivalului culorilor – Holi. Krishna cel negru este un avatar al lui Vishnu – zeul care veghează la armonia universului, în vreme ce Radha cea albă este un avatar al lui Lakshmi – zeiţa frumuseţii, prosperităţii şi norocului.Krishna este acela care-l va răpune pe demonicul şarpe Kaliya ce otrăvise apele râului Yamuna. El este cel care apără onoarea frumoasei Draupadi în epopeea ‘Mahabharata’, revărsând valuri de mătase peste trupul ei, creând sariul milenar şi cel care, în ‘Bhagavadgita’, îl conduce pe eroul Arjuna spre biruinţă în luptă. El întruchipează deopotrivă Omul şi Divinitatea fiind cel care, prin cântec, distruge durerile şi păcatele lumii. (Spectacol oferit de Centrul de Artă “Euterpe”. Scenariul şi Coregrafia: Carmen Coţovanu Pesantez)
Kathak (derivat din cuvintele sanscrite “katha” – poveste şi “kathakar” – povestitor) este unul dintre stilurile majore ale dansului clasic indian, care ne poartă către timpurile vedice, când preoţii şi rapsozii călătoreau dintr-un loc într-altul istorisind, prin muzică, dans şi mimă, din epopeile “Mahabharata” şi “Ramayana”. Performat iniţial în temple, ca dans ritualic închinat divinităţii, a ajuns la curţile regilor moguli, într-o perioadă când dansul, muzica şi poezia atingeau apogeul rafinamentului, pentru ca, după o perioadă de umbrire a artelor, să revină pe marile scene, spre încântarea ochiului şi a sufletului. Stilul se caracterizează prin elemente ritualice, rezultat al mişcării Bhakti de adorare a divinităţii, la care s-au adăugat influenţe persane, reunind deopotrivă sacrul şi profanul într-o armonie perfectă. Compoziţiile sunt specifice muzicii Hindustani (nordul Indiei), iar costumele amintesc de miniaturile din perioada mogulă şi de strălucirea Taj Mahal-ului. În India, există trei şcoli principale de dans Kathak – “gharana”, care se deosebesc prin anumite aspecte tehnice şi artistice dezvoltate de exponenţii fiecăreia dintre ele. Kathak este un dans sofisticat, spontan, plin de graţie şi expresivitate, cu piruete elegante, cu gesturi feminine, dar ferme, care da frâu liber imaginaţiei şi măiestriei interpretului de a transpune povestea prin dans, muzică şi mimă.